Extrema dreaptă și lumea de azi

   Dragi cititori, acest articol își propune să analizeze care este cauza ascensiunii extremei drepte in lumea de azi, pentru prima dată după anii 20-30 ai secolului trecut.

  Înainte de a trece la această analiză, trebuie văzut ce înseamnă extrema dreaptă și prin ce se caracterizează ea. 

  

    Extrema dreaptă are ca și caracteristici naționalismul exacerbat, chiar superioritatea națiunii  respective față de celelalte, religiozitatea profundă, chiar exagerată, stigmatizarea anumitor categorii de oameni în funcție de etnie, rasa, orientare sexuală, etc.

     Haideți acum sa vedem care este cauza reapariției acestor idei la 80 de ani de la încheierea celui de al doilea război mondial, pornit tocmai de ele.

   

       Trăim într-o lume a drepturilor. Toți avem drepturi egale, fie că suntem albi sau negri, hetero sau homosexuali, lesbiene, transsexuali, etc. Acest lucru este evident unul bun, democrația fiind cel mai bun sistem de guvernare...cu o condiție. Sa nu se exagereze. Din pacate, lumea in care trăim tinde să se îndepărteze de democrație și să evolueze spre extrema stângă. Sigur, nu comunismul bolșevic, impus cu forța...ci un neomarxism împachetat frumos in culori de curcubeu. În rândurile următoare va voi prezenta caracteristicile extremei stângi și unde le găsim în lumea de astăzi. 

    Comunismul sau teoria marxistă are următoarele caracteristici: internaționalismul, ateismul și egalitatea socială indiferent de rasa, etnie, orientare sexuală, etc. Cu toate aceste caracteristici se merge la extrema ca și în cazul celei drepte prezentate mai sus. 

     Le găsim toate acestea în lumea de azi duse la extrema? Sigur că le găsim! Sa le luam pe rand:

    Internaționalismul se întâlnește foarte clar. Nu i se mai spune internaționalism proletar ci globalizare. Și aceasta dusa la extrema. Ateismul? Îl găsim destul de frecvent mai ales printre tineri. Nu se mai impune cu forța ca in 1917 dar exista datorită societății tot mai seculariste in care trăim. 

    Drepturile pentru toți? Da! Acesta este un lucru bun, dar dus la extrem poate deranja. De ce sa fie obligatoriu ca in fiecare film sau desen animat sa apară neapărat om de culoare, homosexual, lesbiana, etc.? Asta nu mai e democrație! Sa apară, nu deranjează pe nimeni...dar nu băgati pe gât! Sa nu vorbim de odioasa organizație LGBT cu toate paradele acelea absolut imorale. Ce învață copiii de acolo? Sigur, acele parade nu sunt noi. Prima a fost chiar înainte de înființarea acestei organizatii. Se întâmpla în ianuarie 1918 la Petrograd, in Rusia care astăzi ne da lecții de moralitate. A fost organizată de comunisti sub directa îndrumare a lui Lenin. Sa nu vorbim de parodierea grotescă a religiei (vezi deschiderea JO de la Paris 2024) și de exacerbarea transgenderilor (vezi cazurile Eurovision sau Miss Olanda). Ar mai fi multe alte cazuri. Îmi vine in minte acea campanie Black Lives Matter in care fotbaliștii îngenuncheau pentru a-și cere chipurile scuze pentru ce pățiseră negrii in regimurile coloniale. Desigur, li s-au întâmplat niste lucruri regretabile. Dar sa se ajungă până aici? E prea mult.

Sa nu vorbim de statuile lui Lenin ridicate în Germania. Sa nu vorbim de imigrația exagerată din Europa, consecință a planului Kalergi de amestecare a raselor.

Statuia lui Lenin din Gelsenkirchen (fosta Germanie...de Vest)

    Iată deci motivele pentru care extrema dreaptă ia și va lua tot mai multă amploare. Și în epoca interbelică a fost la fel. Ascensiunii comunismului (extrema stângă) i-a venit replica prin extrema dreaptă. Acum se întâmplă exact la fel. Atunci era contra evreilor care erau considerați responsabili pentru comunism și pentru asuprirea economică, acum poate fi contra migrației si altor teme actuale.

     

      Societatea este ca o balanță care are nevoie ca talerele sa ii fie în echilibru. Daca se dezechilibrează pe o parte, ea tinde să se reechilibreze. Daca extrema stângă merge prea departe, apare extrema dreaptă în contrabalansare. La fel se întâmplă și dacă cea dreaptă sare calul.

    In concluzie, cum ar trebui sa facem pentru a nu mai apărea extreme de nici un fel? Sa nu mai exageram cu nimic. Nu trebuie sa stigmatizam pe nimeni după nici un criteriu,  dar nici sa le dam drepturi exagerate. Deci cuvântul de ordine este unul: ECHILIBRUL. Ca si in cazul fiecărui individ în parte, și în cazul societății, echilibrul aduce liniște. Liniștea de care toți avem nevoie. 

Francmasoneria

    Dragi cititori, astăzi am sa scriu despre un subiect pe cât de misterios pe atât de interesant: francmasoneria. Ce este francmasoneria? Cum a apărut? De ce a apărut? Articolul de mai jos va încerca să răspundă la toate aceste întrebări.

Simbol masonic cu litera G (God = Dumnezeu) cu un echer și un compas (uneltele Marelui Arhitect).

     Masoneria sau francmasoneria este un ordin inițiatic, membrii săi fiind înfrățiți prin idealuri comune spirituale morale și sociale. Ei depun un jurământ de inițiere pe una din cărțile sfinte (Biblia, Coranul sau oricare alta) și cred într-o Putere Supremă sau într-un Mare Arhitect al Universului. De fapt, sunt alte denumiri date lui Dumnezeu. Ei au rădăcinile europene în Evul Mediu timpuriu, 

recomandându-se ca o breasla de constructori calificați. Ei construiau biserici și catedrale și aveau legământ pentru păstrarea secretelor meseriei. Legenda spune că masonii sunt urmașii constructorilor Templului lui Solomon. Unii spun că provin din Cavalerii Templieri, un ordin militar și religios catolic din Evul Mediu timpuriu. Alții îi confunda cu altă organizație misterioasă, Illuminati, aparuta in Germania. Se spuna că și această organizație a fost înființată tot de masoni. Dar este adevărat că cei din organizație au construit Notre Dame de Paris și Westminster Abbey din Londra.Chiar numele lor vine din cuvântul francez maçon care înseamnă zidar. Termenul franc se folosea pentru toate breslele scutite de impozit, ei fiind în aceasta categorie. Pe lângă aceasta, ei aveau dreptul de a călători liber in toate statele creștine. Francmasoneria are o istorie foarte complexă și misterioasă, unii din membrii săi implicându-se in evenimente importante precum revoluții, războaie, mișcări intelectuale. 

   

    Francmasoneria este cea mai veche organizație fraternă a lumii, fiind și cea mai mare (6.000.000 de membri la nivel mondial). Inițial a fost un club al bărbaților, unde aceștia se întâlneau pentru beneficii reciproce. Dar în timp organizația s-a deschis și pentru femei, existând și Loji Masonice pentru acestea.

 

     Francmasonii au adoptat ideile iluministe din secolele XVII -XIX ca de exemplu abolirea monarhiilor și republicanismul, meritocrația și guvernarea constituțională. Ei nu sunt o organizație secularistă, crezând într-o ființă superioară după cum am arătat mai sus. Dar acest Mare Arhitect care a creat Universul nu intra in contact cu creația sa și nu o influențeaza. Acestea sunt ideile deiste ale Iluminismului.  Din acest motiv și din cauza ocultismului organizatiei, aceasta a intrat în conflict cu ortodoxia și catolicismul. In cazul celui din urmă a existat și o exprimare oficială în acest sens printr-o Bula Papală din 1738. Acest document interzicea oricărui catolic sa devină mason și este în vigoare și azi, doctrina organizației fiind considerată incompatibilă cu cea a Vaticanului.

    În încheiere, să vedem ce personalități  străine și românești au fost membre ale Francmasoneriei: Voltaire, Simon Bolivar, Goethe, Mozart, George Washington, Benjamin Franklin etc. Dintre români ii avem pe Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Vaida Voevod, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Titu Maiorescu etc. 

    Iată deci câteva aspecte ale acestei organizații misterioase. Sper că acest articol sa aducă puțină claritate in aceste tenebre alw Francmasoneriei.

       Bibliografie:

   

       https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Francmasonerie

 

https://www.google.com/amp/s/www.descopera.ro/maratoanele-descopera/mari-intrebari/19453466-cine-sunt-francmasonii/amp

      

     

APEL UMANITAR!

In data de 05.04.2024 casa familiei Negrea din cartierul orădean Episcopia Bihor a fost cuprinsă de flăcări, fapt care a făcut-o de nelocuit. Din păcate, in incendiu și-a pierdut viața și bărbatul familiei, Teodor. Daca se găsesc niste suflete bune care vor sa ajute cu sume de bani pentru reconstrucția locuinței (fiecare cât îl lasă posibilitățile materiale) pot sa le depună în următoarele conturi:

RO62 BREL 0005 5021 2882 0100 in LEI

LT97 3250 0985 6838 1526 in EURO

Beneficiar: Denisa Roxana Negrea

RO95BTRL00501201D50466XX in LEI.

Beneficiar: Ana Negrea.

Anglicanismul

    Dragi cititori, astăzi vom vorbi despre ultimul cult creștin pe care mi-am propus să îl analizez: anglicanismul.

    Ca de obicei, voi prezenta originile acestui cult și principiile sale de credință.

   Anglicanismul sau galicismul cum ii zic francezii reprezintă totalitatea organizării Bisericii Angliei după separarea de Biserica Romei din 1534 și sub influența Reformei protestante care luase deja amploare.

    Ruptura nu este însă completă, deoarece "divorțul" a fost acceptat doar de o parte,de cea care l-a inițiat: Henric VIII, regele Angliei. Papa Clement VII nu a fost de acord cu separarea de Biserica Romei. Din acest motiv, Biserica Anglicana nu este considerată Biserică protestantă ci Biserică occidentală catolicească, ruptă de autoritatea Bisericii Romei. In Scotia și SUA este numită Biserică Episcopală. In cazul Bisericilor protestante, după cum am putut vedea în articolele anterioare, "divorțul" a fost acceptat de ambele părți.

         Westminster Abbey, catedrala Bisericii Anglicane.

   Acum să vedem cum s-a ajuns la această separare unilaterală a Bisericii Angliei de cea a Romei. 

     

   Regele Henric VIII era căsătorit cu Caterina de Aragon, consfintindu-se astfel o uniune maritala anglo-spaniolă și o alianță a celor două țări. La un moment dat se îndrăgostește de Ana Boleyn, una din doamnele de onoare de la Curte. Pentru a se căsători cu ea trebuia bineînțeles sa divorțeze de Catarina. In acele timpuri nu exista divorț civil iar ca și catolic trebuia să ai acordul Papei pentru a-l putea obține. După un proces îndelungat, Papa refuza acordul iar Henric, urmând sfatul Annei, îl demite de arhiepiscopul de York, cardinalul Wolsey inlocuindu-l cu Thomas Cranmer, un apropiat al familiei Boleyn care devine arhiepiscop de Cantebury. Ca o paranteză precizez că Henric și Anne sunt părinții uneia din cele mai mari regine pe care le-a avut Anglia, Elisabeta I, care dă numele unei epoci de mare dezvoltare culturală (epoca elisabetană). Anne Boleyn a fost decapitată la porunca lui Henric  la doar 3 ani după nașterea Elisabetei fiind acuzată de adulter cu 5 bărbați printre care și fratele ei George și de înaltă trădare. De ce? Pentru că afemeiatul Henric era îndrăgostit de o alta femeie care îi va deveni a treia soție din cele 6 avute. Numele ei era același cu al celebrei actrițe americane care a jucat-o pe Dr. Quinn in serialul omonim: Jane Seymour. 

Henric VIII (1491-1547), părintele anglicanismului. Domnește între 1509 și 1547.

    

     Odată numit, Thomas Cranmer a acceptat anularea căsătoriei regelui cu Catarina de Aragon și a oficiat noua căsătorie cu Anne, trecând peste hotărârea Papei, care îl excomunică. Parlamentul Angliei trece și el peste hotărârea Papei și votează Actul de Succesiune prin care scoate din linia de descendență pe toti cei din familia Aragon începând cu Catarina și cu fiica ei și a luj Henric, Maria (care va domni totuși in Anglia, dar mai târziu). Prin acest act vor fi introdusi in linia de succesiune cei din familia Boleyn. De asemenea, se adoptă și Actul de Separație prin care se definitivează separarea Bisericii Angliei de Biserica Romei iar Regele devine cap al Bisericii Anglicane, lucru valabil și astăzi. Tot în timpul lui Henric VIII se desființează mănăstirile din Anglia și Irlanda și li se vor seculariza averile. Cu alte cuvinte, ele vor trece în proprietatea Coroanei, regele remunerând fostul personal al acestora și preluându-i funcțiile. 

      Westminster Abbey in interior 

    

     Acum să vedem pe scurt și principiile de credință ale anglicanismului. 

 

    Principiile de credință ale acestui cult sunt cuprinse în Cele 39 de articole. Acestea au fost adoptate în 1562 de Adunarea Clerului iar din 1628 sunt precedate de Declarația de aprobare a regelui. Fiecare preot anglican trebuie să semneze Cele 39 de articole la hirotonisire. Articolele sunt de fapt un compromis între principiile catolice și cele protestante. Articolele I -VIII sunt considerate catolice, referindu-se la Sfânta Treime și la natura trinitariană a lui Dumnezeu, la Scripturi și la credințele esențiale. Articolele IX-XVIII sunt articole protestante, adoptând concepțiile protestante despre păcat, despre justificarea prin credință, despre suflet, etc. Articolele XIX-

XXXI sunt articolele anglicane și se referă la cult, la slujire, la Biserică și la teologia sacramentală. Articolele XXXII-XXXIX sunt articole generale cu privire la celibatul ecleziastic (absent la unele ramuri ale cultului), la hirotonisire și la excomunicare, tradițiile Bisericii, etc. Articolul XXXVII precizează că episcopul Romei (papa) nu are autoritate în Anglia. 

    Biserica Anglicană are trei ramuri: anglo-catolicii, anglo-liberalii și anglo-evanghelicii. Fiecare parohie își stabilește felul de manifestare a credinței. 

     Anglo-catolicii sunt pentru ritul contemporan, pentru o practică sacramentală intensa, pentru celibatul preoților, monahism, liturghie zilnică și admiterea femeilor în preoție iar în Canada și în episcopat. Unele parohii au un cult puternic al Fecioarei Maria ca la catolici sau la ortodocșii ruși.

      Anglo-evanghelicii sunt pentru ritul vechi din 1662 și pentru limbajul arhaic. Ei sunt contra homosexualității și contra admiterii femeilor în preoție. Interpretează strict Biblia ca și protestanții și consideră că practică sacramentală se reduce la participarea la liturghii.

      Anglo-liberalii sunt pentru ritul contemporan, au o practică sacramentală redusă și sunt pentru hirotonisirea femeilor în preoție și pentru homosexualitate. Interpretează Biblia strict metaforic. Unii critică chiar Învierea lui Isus din punct de vedere istoric. 

    Iată câteva caracteristici ale acestui cult, ultimul cult creștin pe care îl analizez aici. Voi reveni în alte articole cu religiile necreștine.

Bibliografie:

https://politeia.org.ro/magazin-istoric/protestantii-7-biserica-anglicana-1/23686/

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Anglican%C4%83

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cele_treizeci_%C8%99i_nou%C4%83_de_articole

     

E primăvară!

E primăvară acuma in natură,

E anotimpul renașterii eterne 

Dar a fost și pericolul în stare pură,

Primăvara venită prea devreme...

Căci iarna cu a sa albă-nfățișare,

Oricând putea din nou să se arate

Iar plantele din februarie in floare,

Puteau să piardă ale lor bucate...

Dar totuși Dumnezeu nemărginitul,

Ne-a dat un pic din a Sa bunătate 

Și n-a lăsat din nou perfida iarnă,

Cuprinsul alb din nou să ni-l arate.

Sperăm acum să fie primăvară

Atâta timp cât calendarul o arată...

Iar vara să-și aștepte rândul cu răbdare,

Până la a sosirii sale dată...

Metodiștii și quakerii (tremuricii)

     Dragi cititori, astăzi voi scrie despre două culte creștine foarte rar întâlnite în zona noastră: metodiștii și quakerii (tremuricii). Cine sunt ei? Cum și unde au apărut? In ce cred? Sunt niște întrebări a căror răspuns îl veți afla in ceea ce urmează.

      Metodiștii:

       Metodismul este un cult religios creștin care urmărește propovăduirea "metodică" a Evangheliei și practicarea "metodică" a pietății și a evlaviei (de unde și numele cultului). Metodismul a apărut inițial ca o mișcare reformatoare în cadrul Bisericii Anglicane. A fost introdus in Anglia de către John Wesley in secolul XVIII. După moartea lui, curentul metodist a devenit Biserică separată sub denumirea de Biserică Metodistă Unită. După numele lui, metodiștii sunt numiți și wesleyeni.

   

                    John Wesley (1703-1791)  

      Alți membri marcanți ai metodismului erau Charles Wesley, fratele lui John și George Whitefield.

     Cultul s-a răspândit rapid în Imperiul Britanic și în Statele Unite iar astăzi are aproximativ 80.000.000 de adepți.

       Biserica Metodistă (exterior)

 

     Acum haideți să vedem principiile după care se ghidează metodiștii, mai exact in ce cred aceștia:

  

     Toți pot fi mântuiți.

     Toți au nevoie sa fie mântuiți.

  

      Toți pot avea siguranța că sunt mântuiți.

      Toți care parcurg procesul mântuirii pot fi mântuiți.

       

        Biserică Metodistă (interior)

    Pe lângă aceste principii se mai adaugă și altele, cum ar fi: 

    

     Îmbinarea cunoștinței cu practica unei vieți evlavioase. Cu alte cuvinte, aplicarea teoriei evanghelice in practică (in viață).

    

     Răspunderea colectivă a celor care conduc Biserica (laici sau clerici).

     Îmbinarea chemării personale cu răspunderea pe care o avem față de societate. Acest lucru înseamnă că nu doar mântuirea sufletului nostru contează ci și o viață plină de mila, iubire si dreptate pentru semenii noștri.

    Importanța legăturii între Bisericile metodiste din toată lumea.

     Importanța combinării râvnei cu disciplina  in practicarea credinței. 

    Importanța îmbinării predicii cu mărturia adusă de închinarea sacramentală (Cina Domnului și Botezul).

    Metodiștii recunosc doar două Sacramente sau Taine: Botezul și Euharistia (Împărtășania). De asemenea, in loc de preoți au pastori care pot fi și femei.

     Quakerii (Tremuricii):

    Numele oficial al acestui cult neoprotestant este Societatea Religioasă a Prietenilor și este înființat de către puritanul englez George Fox la jumătatea secolului XVII. Apare în timpul Revoluției Industriale din Anglia in rândul populației urbane sărace.

    

                     George Fox (1624-1691)

    Denumirea de quakeri (de la verbul to quake = a tremura, a se cutremura) le-a fost dată inițial de opozanții lor datorită obiceiului lor de a tremura in timpul întrunirilor ca semn al emoției religioase de care sunt stăpâniți. Alții spun că acest obicei a apărut în urma vorbelor lui George Fox către magistrați in timpul persecutiei quakerilor: Cutremurati-vă la vorbele Domnului!" In timp, acesta a devenit numele semioficial al cultului, nume sub care sunt și astăzi cunoscuți. In secolul XVII quakerii au fost supuși persecuțiilor, multi fiind închiși și uciși de către autoritățile vremii.

                  Steaua Quaker, unul din simbolurile cultului încă din secolul XIX.

    Acum haideți să vedem care sunt principiile de credință și caracteristicile acestui cult:

    Quakerii neagă nevoia unei Biserici și a clerului. Ei consideră că relația Om-Dumnezeu trebuie sa fie directă, nefiind nevoie de intermediari. Predica o ține oricare dintre credincioși, cel care are inspirația divină în ziua respectivă.

      Pentru quakeri, Biblia este doar o carte după care te poți ghida, dintre multe altele, nefiind o Carte Sfântă ca pentru celelalte culte creștine. Ei nu recunosc niciuna din cele 7 Sacramente.

     Quakerii nu consuma alcool, nu prestează jurământ militar și nu satisfac serviciul militar.

 

     In trecut, quakerii au fost cei mai activi luptători împotriva sclaviei și a comerțului cu sclavi.

    Iată câteva din caracteristicile cele mai importante ale metodiștilor și quakerilor. Revin in articolele următoare cu alte informații despre alte culte creștine și necreștine. 

     

  Bibliografie:

   https://ro.wikipedia.org/wiki/Metodism

   https://www.bisericametodista.ro/?p=90   

   https://ro.wikipedia.org/wiki/Quaker

   https://www.ledece.com/post/cine-sunt-quakerii

    

     

    

    

Mormonii

      Dragii mei cititori, astăzi vă voi prezenta un cult mai puțin cunoscut: cultul mormonilor. Cine sunt ei? In ce cred?

    Denumirea oficială a acestui cult este Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Cultul apare în America în 1830, fiind înființat de Joseph Smith Jr. Are peste 17.000.000 de adepți in toată lumea iar sediul central îl găsim în Salt Lake, Utah. Majoritatea populației din statul Utah este adepta acestui cult. Aici găsim peste 10% din populația mormonă a lumii.

             Templu mormon din Salt Lake, Utah

     Acum să vedem de unde provine denumirea de mormoni dată cultului?

     Numele mormon provine de la Cartea lui Mormon, pe care Joseph Smith Jr. pretinde că a tradus-o din niste scrieri antice. Aceste scrieri conțineau o istorie a vechilor americani, locuitori ai Americii

precolumbiene, pe care profetul Mormon, trăitor in secolul IV d. Hr. le-a adunat într-o carte. Fiul său, Moroni, le-a ingropat lângă un deal din actualul stat New York, fiind martor al distrugerii poporului său. El a făcut acest lucru pentru ca acele scrieri să nu se piardă. 1400 de ani mai târziu, Moroni l-ar fi condus pe Joseph Smith Jr. la locul in care se găseau inscripțiile. Acesta, cu ajutor divin, le-a tradus in engleză, apărând astfel Cartea lui Mormon și în această limbă. După uciderea lui Joseph Smith Jr. într-o închisoare din Carthage, Illinois (1844), majoritatea adepților săi l-au urmat pe Brigham Young, refugiindu-se in Valea Lacului Sărat, unde azi găsim orașul Salt Lake (Utah). Așa se explică atracția celor din statul actual Utah pentru acest cult. Unii lideri ai cultului prefera denumirea oficială în locul celei de mormoni, deoarece aceasta din urmă nu ar conține numele lui Isus Hristos care este figura centrală a cultului. 

       Statuia lui Moroni deasupra unui templu mormon din Portland (Oregon)

     Acum haideți să vedem care este doctrina acestui cult? In ce cred mormonii?

    Din capul locului merită precizat că mormonii nu se consideră nici ortodocși, nici catolici, nici protestanți ci creștini devotați, considerând Cartea lui Mormon "al doilea testament al lui Hristos". 

   

     Probabil ați auzit de o caracteristică fundamentală a cultului mormon: poligamia. Aceasta a fost permisă până în 1890 când Congresul Statelor Unite a declarat-o ilegală și a interzis-o. De ce a fost permisă inițial? Multe femei rămăseseră fără cap de familie, datorita faptului că bărbații le muriseră in Războiul de Secesiune (1861-1865) și în alte lupte din acea perioadă. Datorită acestui fapt, s-a reînviat în principiu biblic care permitea poligamia. Însă odată cu interzicerea sa de către Congres, Biserica Mormonă a interzis-o sub pedeapsa excomunicării (excluderii din cult). La mormoni soțiile își aleg soții după anumite semne date de Dumnezeu (vise, revelații, etc.) Ei trebuie sa fie virgini la căsătorie (atât bărbatul cât si femeia). Bărbații trebuie sa fie misionari înainte să fie aleși ca soți. Ucenicia obligatorie dureaza doi ani.  Înainte de căsătorie nu au voie sa flirteze și nici să se apropie  Totuși, mai există mormoni mai radicali, desprinși din Biserica oficială, care încă mai practică acest lucru. Cum anume? Se căsătoresc oficial doar cu o soție, legea civilă nepermițându-le poligamia iar cu restul se căsătoresc doar religios. Exact ca și în cazul musulmanilor, poligamia la acești mormoni radicali este permisă doar in cazul in care bărbatul își poate permite întreținerea familiei. 

 

     Acum să vedem care sunt cele 13 puncte ale credinței mormonilor:

    1. Mormonii cred in Dumnezeu Tatăl Veșnic și în Fiul Său Isus Hristos și în Duhul Sfânt.

    2. Oamenii vor fi pedepsiți pentru faptele lor, nu pentru păcatul lui Adam.

    3. Toți oamenii pot fi salvați prin ispășirea lui Hristos daca respectă legile Evangheliei.

    4.  Principiile și rânduielile Evangheliei sunt: Credința în Hristos, Pocăința, Botezul prin scufundare și Așezarea mâinilor pentru primirea darului Duhului Sfânt. 

    5. Un om poate fi chemat de Dumnezeu prin profeție și prin așezarea mâinilor de către cei care pot administra și predica principiile Evangheliei.

    6. Mormonii cred in organizarea inițială s Bisericii: apostolii, evanghelistii, învățătorii, preoții. 

    7. Ei recunosc darul revelației, vindecării, vorbirii în limbi, etc. 

     

    8. Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu dacă este tradusă corect. Dar și Cartea lui Mormon este Cuvântul lui Dumnezeu.

    9.  Ei cred in tot ce a revelat, revelează și va revela Dumnezeu despre Împărăția Lui.

  10. Mormonii cred in Adunarea adevărată a lui Israel și în renașterea celor 10 triburi dispărute (azi au mai rămas două). De asemenea ei cred că Sionul (Noul Ierusalim) va fi construit pe continentul american iar Isus Hristos va reveni pe Pământ în S.U.A.

  11. Fiecare are dreptul de a-L preaslăvi pe Dumnezeu după propria voință și conștiință.

  12. Mormonii se supun autorităților statului și legilor țării în care trăiesc.

  13. Fiecare mormon trebuie sa fie cinstit, binevoitor, fidel, pur și să facă bine oamenilor.

   Aceasta este prezentarea acestui cult interesant și destul de necunoscut în Romania. Cel mai cunoscut mormon din România este fostul tenismen Ion Țiriac. Mai jos va prezint bibliografia folosită pentru acest articol:

 https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mormon

https://www.descopera.ro/istorie/19707224-ce-trebuie-sa-stii-despre-mormoni-o-religie-in-ascensiune-la-nivel-mondial