Da, exista trei state in aceasta lume care au parcurs acest drum. Sigur, el nu a fost nici usor de inceput, nici usor de parcurs. Cele trei state au trait in negrul an 1940, pierderea independentei si "aderarea" in asa-zisul "Paradis rosu" sovietic, au trait ocupatia germana intre 1941-1944, urmand apoi, alti 47 de ani de "fericire" sub jugul sovietic. Care sunt cele trei state? Desigur, cele trei tari baltice: Letonia, Estonia si Lituania (fosta mare putere in Evul Mediu, atat singura, cat si prin Uniunea persoanala cu Polonia). State independente din 1918, dupa o lunga ocupatie tarista (deci iarasi rusa...), se bucura de acest statut pana in 1940, urmand apoi o noua disparitie de pe harta Europei care va dura 51 de ani.
Cum s-a ajuns la aceasta situatie? In 23 august 1939, se semneaza Pactul Ribbentrop-Molotov intre Germania hitlerista si colosul rosu U.R.S.S. Acest pact este numit astfel dupa ministrii de externe ai celor doua tari, Joachim von Ribbentrop, respectiv Viaceslav Molotov. Acest pact prevedea neagresiunea dintre cele doua tari (prevedere incalcata pe 22 iun. 1941, cand Hitler pune in aplicare Planul Barbarossa, atacand U.R.S.S. - ul prin surprindere) si DELIMITAREA sferelor de influenta ale celor doua tari. Germania va obtine parte din Polonia si portul liber Danzig (azi Gdansk, Polonia), iar U.R.S.S. va obtine, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda si Basarabia romaneasca, refacand astfel fostul Imperiu Tarist, prabusit in 1917. Istoricul englez Paul Johnson spunea despre momentul semnarii acestui tratat urmatoarele:
"Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri."
Aplicarea acestui tratat s-a facut, totusi, putin diferit, in sensul ca Stalin nu a reusit sa ocupe Finlanda, multumindu-se, in cele din urma, doar cu 10% din teritoriul ei, datorita rezistentei in Razboiul de Iarna (nov. 1939 - mar. 1940), rezistenta condusa de maresalul Gustav Emil Mannerheim. Polonia a fost impartita intre cele doua tari prin atacul Germaniei (1 sept. 1939, care a pornit Al Doilea Razboi Mondial) si U.R.S.S. (17 sept. 1939), disparand de pe harta Europei pentru a doua oara in istorie.(prima oara fusese in 1795, impartita fiind intre Austria, Rusia si Prusia). De asemenea, Stalin a luat mai mult decat prevedea tratatul de unde a putut: de la noi...Pe langa Basarabia, ne-a "deposedat" si de Bucovina de Nord si de Tinutul Herta (in urma ultimatumului din 26 iunie 1940). Din pacate, aceste teritorii au fost cedate fara lupta... Si cedate au ramas si azi... O parte a lor constituie asa zisa "Republica Moldova", stat pe care eu nu l pot recunoaste niciodata. Estonia, Letonia si Lituania au fost incorporate in U.R.S.S. in vara anului 1940, cu ajutorul unor guverne-marioneta care, chipurile, "au cerut" aderarea la Marea Uniune Sovietica. Acest lucru s-a si intamplat in 3 august 1940 (Lituania), 5 august 1940 (Letonia) si 6 august 1940 (Estonia) cele trei tari devenind republici sovietice socialiste (R.S.S.). Aceasta stare de fapt va dura pana in 22 iunie 1941 momentul declansarii operatiunilor "Planului Barbarossa" de atacare a U.R.S.S. - ului de catre Hitler (operatiuni la care participa si Romania, condusa de gen. Ion Antonescu, recucerindu-si teritoriile pierdute prin Pactul Ribbentrop-Molotov, avand un rol principal la cucerirea Odessei si participand la Batalia Staligradului). De acum, pentru cele trei state baltice incepe ocupatia germana care va dura pana in anul 1944, cand sovieticii vor recuceri aceste teritorii. Pe perioada ocupatiei germane, se aplica si aici "solutia finala" impotriva populatiei evreiesti, dupa ce in anul de ocupatie sovietica au existat represiuni staliniste impotriva populatiei locale. Dupa anul 1944, odata cu reinstaurarea dominatiei sovietice, multi lituanieni, estoni sau letoni vor cunoaste Gulagul stalinist. (pana in 1953, la moartea lui Stalin). Puterile occidentale (S.U.A., Marea Britanie, R.F. Germania) nu vor recunoaste aceste republici, tratandu-le ca pe niste state independente. Dupe ce le-au oferit pe tava practic rusilor, este foarte usor sa spuna ca nu le recunosc.... In aceste republici sunt adusi colonisti rusi pentru a rusifica noile republici sovietice. Cu toate ca limba locala avea statut de limba oficiala, ca si rusa, ambele limbi fiind folosite in administratie, datorita numarului tot mai mare de rusofoni, s-a ajuns la necesitatea ca toti cetatenii sa fie nevoiti sa invete ruseste pentru a descurca in societate. S-a ajuns ca populatia rusofona in aceste republici sa fie de peste 30%. De exemplu, in capitala letona Riga rusofonii sunt, chiar si acum, mai multi decat localnicii! Situatia ramane neschimbata pana in anii 80, cu importanta precizare ca aceste trei tari baltice, au fost singurele care au putut sa utilizeze alfabetul latin la scrierea limbilor lor - restul (inclusiv R.S.S Moldoveneasca) , cu exceptia Georgiei si Armeniei, care au alfabete proprii, fiind obligate sa scrie cu litere chirilice. Asta spune multe despre natiunile respective. Aici (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Rouble-1961-Paper-1-Reverse.jpg) aveti imaginea unei bancnote de o rubla din perioada sovietica (spatele bancnotei). Veti observa ca pe acea bancnota sunt scrise cuvintele "o rubla" in toate cele 15 limbi al republicilor sovietice. Doar letona, lituaniana si estona sunt scrise cu litere latine. (desi in mod normal si alte limbi ar fi trebuit scrise asa, inclusiv romana).
In anul 1985, la conducerea U.R.S.S. vine reformistul Mihail Sergheevici Gorbaciov, care va declansa procedura de glaznost (dezghet) si de perestroika (reforma). In aceste conditii, se declanseaza miscarile nationale din toate republicile sovietice. Desigur, tarile baltice nu puteau face exceptie. In paranteza fie spus, fratii nostri din R.S.S. Moldoveneasca vor putea sa scrie limba romana cu alfabet latin, pana atunci ea fiind scrisa cu alfabetul chirilic (31 august 1989).
In tarile baltice, in aceasta perioada, apare Frontul Sajudis (Lituania - 1988), Frontul Popular (Letonia - 1988), Frontul Popular Estonian (Estonia - 1988), miscari de eliberare nationala. Incepand cu anii 80, in relatiile cu strainii, in momentul in care erau intrebati in rusa, localnicii raspundeau in limba locala, in timp ce, daca-i intrebai in engleza sau franceza, iti raspundeau in limba in care ii intrebai. Deci exista un boicot al limbii ruse, acesta fiind un alt mod de manifestare a constiintei nationale. Aceste miscari, precum si Revolutiile din 1989 petrecute in Europa de Est, duc la inceperea negocierilor intre autoritatile unionale si cele locale, cele trei state fiind primele care in primavara lui 1990, isi exprima dorinta de-a deveni independente. In data de 4 martie 1990, este proclamata Republica Lituania, cu capitala la Vilnius (independenta din 21 august 1991). In data de 4 mai 1990 este proclamata Republica Letonia, cu capitala la Riga (independenta din 21 august 1991), iar la data de 8 mai 1990 este proclamata Republica Estonia, cu capitala la Tallinn (independenta din 20 august 1991), toate trei recunoscute de U.R.S.S. din data de 6 septembrie 1991 (statul sovietic se va destrama pe 25 decembrie 1991). Deci, independenta celor 3 state este proclamata imediat dupa esecul puciului de la Moscova (19 august 1991), cand comunistii conservatori in frunte cu Ghenadi Ianaev au incercat sa restabileasca vechea stare de lucruri, inlaturandu l pe Gorbaciov. Dupa destramarea U.R.S.S., toate fostele republici sovietice vor constitui C.S.I. (Comunitatea Statelor Independente), ca o alternativa la C.E.E. (Comunitatea Economica Europeana), viitoarea Uniune Europeana. Cele trei tari baltice sunt singurele care au refuzat sa faca parte din aceasta structura, cu sediul, evident, la Moscova.
Dupa proclamarea independentei, greutatile nu vor inceta, ci dimpotriva. Economiile celor trei tari, desi mai dezvoltate decat ale celorlalte foste republici, sufera o perioada dificila de tranzitie de la economia comunista centralizata la cea capitalista de piata. De asemenea, exista o puternica minoritate rusofona, reticenta la aceste schimbari si cu ochii indreptati permanent spre Moscova. Cele trei tari au avut, si dupa proclamarea independentei trupe ruse stationate pe teritoriul lor, o noua problema care dadea fiori localnicilor...
Anul 2004 marcheaza intr-adevar o piatra de hotar in istoria celor trei mici tari: la 2 aprilie 2004, devin membre NATO, acest lucru punandu-le la adapost de pericolul rusesc, iar la 1 mai 2004 devin membre ale Uniunii Europene, integrandu-se in Occidentul caruia i-au apartinut dintotdeauna. In data de 21 decembrie 2007, cele trei tari intra in Spatiul Schengen, iar Estonia adopta, la 1 ianuarie 2011 moneda Euro.
Iata deci, sinuosul drum al celor trei natiuni de admirat de la Colosul rosu sovietic la Uniunea Europeana. A fost un drum lung, dificil, dar un drum spre normalitate. Cele trei tari au apartinut mereu Vestului, neavand nici o legatura cu Moscova pana la ocupatia tarista, inceputa in secolul XVIII si durand pana la 1918. Deci, in ceea de priveste cele trei tari, s-au reparat consecintele nerusinatului Pact Ribbentrop-Molotov. Cu privire la Romania, ele persista in continuare...Care e diferenta? ATITUDINEA!
Da, in sfarsit! Am si eu un blog! Am intrat in "lumea" secolului XXI. Mi-a luat cam mult, nu? Dar vorba ceea: "Mai bine mai tarziu decat niciodata". Sper sa reusesc sa fac acest blog interesant, demn de citit, sa se ridice la inaltimea asteptarilor cititorilor mei.
