Etapele Unirii Romaniei
Am auzit multa lume vorbind despre 1 Decembrie ca fiind ziua Marii Uniri. Si au dreptate, dar doar partial. Deoarece 1 Decembrie semnifica Unirea Transilvaniei, Crisanei, Banatului si Maramuresului cu Romania, hotarare adoptata prin Declaratia de la Alba-Iulia in fata a 100.000 de oameni, de catre 1.228 de delegati din toate regiunile respective si din toate paturile sociale. Dar aceasta este doar "cireasa de pe tort", deoarece actul politic care a dus, pana la urma, la faurirea Romaniei Mari are 6 etape, socotind de la 1859 pana la 1918. Anterior, au mai existat tentative de unire (unirea triburilor trace sub Burebista si, in proportii mai reduse sub Decebal si Unirea celor trei Tari Romane din 1600 efectuata de Mihai Viteazul, care a durat insa un singur an, pana la uciderea miseleasca a domnitorului), dar acestea nu au durat...
Prima etapa
Prima etapa a Unirii s-a consumat in anul 1859, cand pe data de 24 ianuarie/5 februarie 1859 Adunarea Ad-hoc din Tara Romaneasca alege domn pe Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales si in Moldova la data de 5/17 ianuarie 1859. Astfel s-a consemnat Unirea Tarii Romanesti cu Moldova, eveniment care se celebreaza in mod gresit pe 24 ianuarie. El ar trebui celebrat pe 5 februarie, deoarece 24 ianuarie era data din calendarul vechi, cel iulian. Or, la noi in tara este valabil calendarul nou, gregorian, din data de 1 octombrie 1924, care a devenit astfel 14 octombrie. Deci acesta este evenimentul numit de catre toata lumea "Mica Unire", eveniment care a format Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, denumite mai tarziu Romania.
A doua etapa
A doua etapa a Unirii se consuma in anul 1878 cand, in urma Tratatului de Pace de la San Stefano (martie 1878) si Congresului de la Berlin (13 iunie - 13 iulie 1878), care au pus capat Razboiului ruso-turc (1877 - 1878), Romania este recunoscuta ca stat independent de Poarta Otomana, independenta cucerita in urma razboiului din 1877-1878 si primeste Dobrogea, vechi teritoriu romanesc aflat in cadrul Imperiului Otoman din anul 1417. In acelasi timp, Romania este nevoita sa cedeze Rusiei tariste cele trei judete din S Bararabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad), judete redate Moldovei in anul 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris, survenit in urma Razboiului Crimeii (1853 - 1856). Reamintim ca Basarabia se afla sub dominatie tarista inca din 1812. Deci, in 1878, Romania recapata Dobrogea si Delta Dunarii, castigand astfel iesire la mare, lucru foarte important mai ales din perspectiva economica.
A treia etapa
A treia etapa a Unirii este momentul 1913. In acest an, in urma Tratatului de Pace de la Bucuresti, care pune capat celor doua razboaie balcanice (1912 - 1913). Nu voi discuta acum despre Razboaiele Balcanice, urmand sa revin intr-un articol urmator. Dar, legat de Romania, merita mentionat ca tara noastra a recastigat Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) datorita contributiei sale in cel de-al doilea razboi balcanic. Ea a participat decisiv la infrangerea Bulgariei, care visa sa refaca, cel putin partial, Taratul bulgaro-vlah din epoca preotomana, condus de dinastia romaneasca a Asanestilor (Mentionam ca Bulgaria a devenit provincie otomana inca din 1396). Astfel, un alt teritoriu romanesc se uneste cu Patria Mama: Cadrilaterul, cu cele doua judete ale sale, Durostor si Caliacra. Acolo se afla si Balcicul Reginei Maria... Acest teritoriu nu mai face azi parte din Romania, fiind cedat Bulgariei in 1940, prin Tratatul de la Craiova (7 septembrie).
A patra etapa
Etapa a patra este prima din gloriosul an 1918. Este vorba de Unirea Basarabiei cu Romania, fapt petrecut la data de 27 martie/9 aprilie 1918. Si aceasta Unire se celebreaza gresit pe 27 martie, data reala fiind 9 aprilie, dupa calendarul actual, gregorian. Basarabia a fost provincie a Imperiului Tarist inca din anul 1812. In urma Revolutiei bolsevice ruse din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, datorita anarhiei care a cuprins intreg Imperiul, pe teritoriul fostei Gubernii Basarabia se va proclama Republica Democratica Moldoveneasca (2 decembrie 1917). Aceasta isi proclama independenta in ianuarie 1918, sub presedintia lui Ion Inculet. In 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Tarii, organul conducator al Republicii voteaza, cu 87 de voturi pentru, 3 impotriva si 36 de abtineri, unirea Basarabiei "cu mama sa Romania". Astfel, dupa 106 ani de stapanire tarista, Basarabia intra din nou in componenta Romaniei...doar pentru 22 de ani, fiind pierduta din nou in 28 iunie 1940, in urma ultimatumului sovietic. Azi, Basarabia nu mai face parte din Romania, o mare parte a ei fiind Republica Moldova, iar S Basarabiei fiind parte a Ucrainei.
A cincea etapa
Urmatoarea etapa in faurirea Romaniei Mari este Unirea Bucovinei cu Romania. Acest eveniment a avut loc pe data de 15/28 noiembrie 1918. Bucovina, vechi teritoriu romanesc, face parte din Imperiul Habsburgic din anul 1775. In anul 1867, odata cu instaurarea dualismului austro-ungar, Bucovina va face parte din Austria. Numele provinciei este dat de catre austrieci, datorita densitatii padurilor de fagi din aceasta zona. In 15/28 nov. Consiliul National al Bucovinei, sub conducerea lui Iancu Flondor hotaraste in unanimitate Unirea Bucovinei cu Patria Muma. Trupele romane intra apoi in Bucovina, consfintind actul si zadarnicind planurile ucrainenilor bolsevici de-a alipi provincia Galitiei. Astfel revine la Romania un vechi teritoriu romanesc care a cunoscut vreme de 143 de ani stapanirea straina. Astazi, doar S Bucovinei face parte din Romania, partea de N impreuna cu tinutul Herta, incorporate in 28 iunie 1940 in U.R.S.S. fiind azi parte a Ucrainei.
A sasea etapa
A sasea etapa, "cireasa de pe tort" a fost Unirea Transilvaniei cu Romania. Transilvania a fost mereu inima poporului roman, o citadela a romanismului, care a gazduit prima capitala a statului unitar dac (Sarmisegetusa) si prima capitala a unei "Dacii" reunite sub Mihai Voda Viteazul la 1600 (Alba Iulia). Acest fapt a fost posibil datorita crizei Imperiului Austro-Ungar pe fondul dreptului la autodeterminarea popoarelor proclamat de presedintele americam Woodrow Wilson. In acest context in 3 noiembrie 1918 se infiinteaza Consiliul National Roman din membrii Partidului National Roman in frunte cu Iuliu Maniu si din romanii din cadrul Partidului Social-Democrat (P.S.D.). Sediul acestui organism era la Arad. In dara de 13 noiembrie Ungaria semneaza armistitiul cu Antanta, prin care se lasa sub controlul Ungariei nordul si centrul Transilvaniei, iar Banatul sub control sarbesc. Astfel, Consiliul National Roman hotaraste convocarea unei Adunari Nationale la Alba Iulia pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, prin care sa se adopte o Declaratie prin care sa se proclame Unirea Transilvaniei, Crisanei, Banatului pana la Tisa si Dunare si Maramuresului cu Romania. Aceasta declaratie e adoptata de cei 1.228 de delegati in unanimitate, in fata a 100.000 de romani din toata tara. Aceste teritorii au fost incorporate Ungariei in 1867, la constituirea dualismului austro-ungar. Banatul fusese parte a a Austriei din 1718 dupa pacea de la Passarowitz pana la 1867. De asemenea, in cazul Banatului, inainte de Adunarea de la Alba Iulia, a existat o tendinta de separatism prin proclamarea Republicii Banat in 31 octombrie 1918 de dr. Otto Roth. Republica trebuia sa fie autonoma in cadrul Ungariei. Republica e inabusita la 13 noiembrie 1918 prin intrarea fortelor sarbe, care ocupa intreaga provincie. Romanii din Banat resping ideea Republicii si infiinteaza un Comitet Militar Roman, in frunte cu dr. Aurel Cosma. Desi unirea Banatului cu Romania a fost proclamata la Alba Iulia, administratia romana se va instala doar din 3 august 1919, odata cu intrarea trupelor romane in Timisoara. Banatul va fi ulterior impartit cu Serbia (1919), fara nici un temei istoric... Serbia dorea un hinterland pentru capitala sa, Belgrad, revendicand si existenta a 200.000 de sarbi la nord de Dunare. Astfel, Banatul e impartit, 2/3 revenind Romaniei, iar 1/3 Regatului sarbo-croato-sloven (viitorul Regat al Iugoslaviei). De asemenea, prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, Romania pierde in favoarea Ungariei teritoriul de la Tisa pana la granita actuala (15 km V de Oradea). Deci noi avem dreptul sa ne plangem de nedreptatea Trianonului, nu ungurii. Astazi, Ardealul si Banatul fac parte din Romania in granitele recunoscute in 1919 - 1920 prin Conferinta de pace de la Paris, care urmeaza Primului Razboi Mondial (1914 - 1918). In 30 august 1940, prin cel de al doilea Diktat de la Viena, NV Ardealului a fost incorporat Ungariei horthyste, insa dupa cel de al doilea razboi mondial a revenit Romaniei, granitele actuale ale tarii noastre fiind recunoscute de Conferinta de Pace de la Paris (1946 - 1947), care urmeaza Celui de-al Doilea Razboi Mondial (1939 - 1945). Romania a mai pierdut un teritoriu in favoarea U.R.S.S., Insula Serpilor, din Marea Neagra, important punct strategic cedat "Marelui Prieten Sovietic" de catre regimul comunist al R.P. Romane in anul 1948.
Acestea au fost etapele castigurilor si pierderilor teritoriale suferite de tara noastra din 1859 pana azi. Unirea a fost un proces care a necesitat multe sacrificii materiale si umane...Pacat ca nu am reusit sa pastram tara asa cum era la 1918...Cine e de vina? Politicienii? Nu doar ei...Ci noi toti impreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu