Imperiul Macedonean
Da...Astazi voi scrie despre una dintre cele mai fascinante constructii ale antichitatii...Imperiul Macedonean. Este prima incercare de stat mondial, prima incercare de globalizare, prima incercare de impunere a unei limbi ca "lingua franca" (limba greaca). Inainte de-a analiza cum s-a ajuns la aceasta constructie politica, haideti sa vedem cine erau macedonenii si unde traiau ei.
Macedonia era un stat trac, in nordul Greciei. De fapt, erau niste triburi trace, ca si atatea altele in Balcani si in spatiul vechii Dacii. Herodot, marele istoric grec, spunea despre traci ca sunt "cei mai numerosi dupa inzi (indieni)". Desigur, marele istoric nu cunostea existenta Chinei, statul cel mai populat inca de pe atunci. China a fost cunoscuta mult mai tarziu de europeni, in secolul XIII, gratie calatoriilor lui Marco Polo. Macedonia este atestata documentar ca si stat inca din secoulul VII i. Hr. primul lor rege fiind Perdiccas I. Urmeaza o perioada de extindere sub urmasii lui Perdiccas (fiul sau Argaeus I, construind o capitala la Aegae) , dupa care statul intra in decadenta, fiind cucerit de Imperiul Persan, condus de Darius Hystaspes, imperiu in plina ascensiune. Independenta este recapatata sub regele Alexandru I (495 - 450 i. Hr.).
Edificarea statului macedonean unificat se produce abia in timpul regelui Amyntas III (393 - 370 i. Hr.). Acesta are 3 fii, dintre care doi domnesc pentru o scurta perioada de timp, iar al treilea pune intr-adevar bazele a ceea ce se va numi in viitor "Imperiul Macedonian". Astfel, cei doi fii care domnesc putin sunt: Alexandru II si Perdiccas III. Urmasul lui Perdiccas, minor, a fost detronat de Filip II, cel de al treilea fiu al lui Amyntas, tatal lui Alexandru III (Macedon).
Deci cum a ajuns Filip II la putere? Intai, a fost regent al nepotului sau, Amyntas IV, care era "nevarstnic" sau minor cum se zice in zilele noastre. Dup-aceea, detronandu-l, ajunge rege cu puteri depline. Filip va reorganiza armata macedoneana, si statul, pentru a-l face puternic si ofensiv. In timpul lui Filip, Macedonia devine un stat foarte asemanator cu orasele-state grecesti, deci un stat modern pentru acele timpuri. De asemenea, Macedonia devine un stat ofensiv, pus pe cuceriri, mai intai in Peninsula Greaca. Incepe cuceririle prin anexarea unor provincii care apartineau Epirului, negociaza abil cu alte triburi trace pentru muntii auriferi Pangaeus, aur cu ajutorul caruia va bate renumitii sai stateri de aur, filipii, care vor rivaliza cu bufnita ateniana sau cu daricii persani, fiind o moneda foarte puternica in epoca. Astfel, isi va reorganiza armata, adoptand asa-numita si temuta in epoca "falanga macedoneana", cea mai noua tehnica de lupta a epocii, cu care va surprinde atat el, cat si fiul sau Alexandru, care o va dezvolta ulterior. El va stabili capitala la Pella, dezvoltand orasul si construind numeroase edificii. Nobilimea va ocupa, in timpul domniei sale, posturi importante in administratie si armata, nemaiputandu-se ocupa cu intrigi. Acesta este si motivul pentru care i-a pus pe toti in slujba statului. De asemenea, Filip va incerca si va reusi in cele din urma subordonarea lumii grecesti. Dupa numeroase incursiuni ale lui Filip in teritoriile vecine, dupa invrajbirea statelor grecesti unul impotriva celuilalt ( se aplica aici principiul roman de mai tarziu Divide et impera!)), care au dus la desfiintarea Ligii maritime ateniene, prin "Razboiul aliatilor" (357 - 355 i. Hr.), se va ajunge la formarea unei Ligi elenice impotriva lui Filip, formata din principalele state grecesti. In anul 338 i. Hr. are loc batalia de la Cheroneea, o stralucita victorie a lui Filip impotriva grecilor, victorie inlesnita de cavaleria comandata de fiul sau Alexandru, viitorul rege. In anul 337 i. Hr. se va fonda Liga de la Corint, care cuprinde toate statele grecesti, cu exceptia Spartei. Ea va fi sub obladuirea lui Filip, care obtine astfel hegemonia asupra Greciei. El este recunoscut conducator (hegemon), promitand in schimb autonomia membrilor Ligii. Deci vicleanul Filip a obtinut ce de fapt si urmarise: stapanirea Greciei. Desigur, aceste evenimente au dus si la fondarea partidei antimacedonene, condusa de celebrul orator grec Demostene (384 - 322 i. Hr.), unul din cei mai mari oratori antici. Acesta, desi cu un defect grav de vorbire (era balbait) si cu o voce foarte slaba (pe care si-a intarit-o bagandu-si pietre in gura si vorbind in acest fel) si cu un tic nervos (isi misca continuu umarul drept) a reusit sa capteze atentia publicului vremii prin discursurile sale contra lui Filip II si a politicii acestuia(celebrele filipice). Filip II va fi asasinat in anul 336 i. Hr., in vechea capitala a Macedoniei, Aegae, pe cand se afla la nunta fiicei sale, Cleopatra cu Alexandru I al Epirului, de catre Pausanias de Orestis, care era una din cele sapte garzi de corp ale regelui.
Din acest moment, regele Macedoniei va deveni Alexandru III (Macedon), fiul de 20 de ani al lui Filip II si al Olimpiei. Deci, Alexandru era pe jumatate grec (dupa mama) si pe jumatate trac. Insa niciodata nu a vorbit perfect limba greaca, accentul fiindu-i mereu trac. La fel si fizionomia sa roscata era specifica mai degraba neamurilor trace decat grecilor. Deci iata cine ne este stramos! In nici un caz imparatul Traian, cum ne invata de sute de ani istoria...
Domneste intre anii 336 i. Hr. si 323 i. Hr., fiind considerat unul din cei mai straluciti comandanti ai Antichitatii, fiind pomenit in numeroase cantece si opere literare. Dupa preluarea domniei, isi asigura dominatia peste traci si iliri, dupa care inabusa rascoalele statelor grecesti (Teba, Atena, Pelopones). In anul 335 i. Hr. va distruge Teba, transformandu-i locuitorii in sclavi.
In anul 334 i.Hr. incepe marea campanie impotriva fostilor cuceritori de odinioara: persii. Aici, Alexandru poarta batalia de la Granicos (334 i. Hr.), in urma careia supune satrapiile persane din Asia Mica, cucerind inclusiv orasele grecesti din zona. Rasunatoare este cucerirea orasului Gordium din Asia Mica prin "taierea nodului gordian". Se spune ca in acel oras era un nod foarte complicat de dezlegat. Mai marii orasului i-au promis aceluia care-l va desface ca i se vor supune. Alexandru, nereusind sa-l desfaca, l-a taiat cu sabia dintr-o singura lovitura. In anul urmator, 333 i. Hr., prin batalia de la Issos, Alexandru il va invinge pe insusi regele Persiei Darius III. Urmeaza in anii urmatori (332 si 331 i. Hr.) subjugarea Siriei, Mesopotamiei si Egiptului (unde este intampinat ca si urmas al faraonilor, si fiu al lui Amon-Ra, zeul soarelui la egipteni). De asemenea, intemeiaza orasul Alexandria, in anul 332 i. Hr. In anul 331 i. Hr. dupa inabusirea unei revolte a spartanilor, prin batalia de la Megalopolis, Sparta se alatura Ligii de la Corint. Dupa batalia de la Gaugamela (331 i. Hr.) Darius fuge, iar Alexandru este proclamat rege al Persiei, intrand in Babilon si in Susa. Tezaurul persan este capturat. De asemenea, ca razbunare pentru distrugerea Acropolelui atenian in trecut, Persepolis, fosta capitala persana este distrusa in anul 330 i. Hr. Alexandru va pastra modul de organizare a Imperiului Persan (satrapiile), va adopta la curtea sa ceremoniile persane si vestimentatia adecvata, se va proclama urmas al dinastiei Ahemenizilor, se va casatori cu o principesa persana, Roxana, obligandu-si 10.000 de soldati sa se casatoreasca cu fete din regiunile cucerite. Astfel spera Alexandru ca cei din regiunile cucerite sa-l recunoasca. De asemenea, a permis functionarea tuturor cultelor religioase din provinciile cucerite. Intre anii 327 - 325 i. Hr. se desfasoara campania din India pentru a atinge granitele estice si sudice ale lumii cunoscute atunci. Dupa victoria de la Hydaspes (326 i. Hr.) impotriva regelui Poros, Alexandru cucereste NV Indiei, o razmerita a trupelor pe raul Hydaspes determinandu-l sa renunte la planurile sale de cucerire a intregi Indii. Alexandru se retrage la Babilon, care devine capitala a Imperiului sau (vezi harta AICI) (324 i. Hr.). Va face noi planuri de expansiune pana in Galia, Iberia, Cartagina, Italia (zone cucerite mai tarziu de un alt mare imperiu al antichitatii, Imp. Roman). De asemenea, pregateste o expeditie mare in Golful Persic, dand ordin santierelor navale sa construiasca o imensa flota. Dar...toate aceste planuri vor fi intrerupte de moartea sa, in anul 323 i. Hr. pe 13 iunie, la Babilon...Avea doar 33 de ani. Cauza mortii? Neclara...Unii zic ca a fost ucis de malarie, contractata in India. Altii cred in varianta otravirii. Altii...in varianta infestarii cu gripa aviara de la corbii foarte numerosi ai Babilonului. Cert e ca un tanar si stralucit comandant a murit prea devreme... Dupa moartea sa, Imperiul se destrama in state elenistice, conduse de diadohi (care erau fostii sai generali).
Prin Imperiul sau, Alexandru Macedon a raspandit cultura si limba greaca in Orient, si prin intermediul numerosilor poeti si artisti care-l insoteau. Aceasta a devenit limba unitara (koine) a lumii cunoscute atunci. A realizat o uniune monetara, nerealizand insa una administrativa (a pastrat vechile forme de organizare in provinciile cucerite). A intemeiat peste 70 de Alexandrii (orase care ii purtau numele). De asemenea, a intemeiat si un oras Bucephala, dupa numele preaiubitului sau cal Bucephal.
Intrebarea fireasca este: de ce nu a durat acest Imperiu dupa moartea sa? Foarte simplu. Imperiul s-a nascut foarte repede, in decursul a 13 ani. Nu exista o conceptie administrativa unitara. De asemenea, totul a fost facut strict prin forta, natiunile cucerite nefiind integrate intr-un sistem. Nu a existat un cult religios unitar. Alexandru a condus prin Uniune personala ( era rege al Persiei, faraon egiptean, rege al Macedoniei si hegemon grec ca si conducator al Ligii de la Corint). Acest lucru nu putea dura dupa moartea sa...
Altfel au stat lucrurile in bine-organizatul Imperiu Roman de mai tarziu, care a impus latina ca limba unitara (lingua franca). Roma si-a construit imperiul in sute de ani, fiecare provincie era integrata sistemului roman, guvernata dupa acest sistem, romanii venind peste tot cu armata de functionari dupa ei. De aceea statul roman a fost atat de durabil. Concluzia e ca Alexandru a vrut sa faca ceea ce au facut pragmaticii romani mai tarziu...Dar abordarea problemei a fost prea romantica...Sau era prea devreme pentru omenire?...Cine stie? Cert este ca prin Imperiul Macedonean si apoi prin cel Roman s-a deschis si continuat un drum: cel al globalizarii...drum care continua si astazi, de data asta cu engleza pe post de lingua franca si cu S.U.A. in rolul principal. Unde va duce el? Dumnezeu stie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu