Dragi cititori, astăzi voi scrie despre o persoană și un proiect despre care știu mai puțini: Aurel Popovici și proiectul Statelor Unite ale Austriei Mari.
Înainte de-a discuta despre acest proiect niciodată realizat (vom vedea și cauzele) trebuie să aflăm cine a fost Aurel Popovici.
Născut în 4 octombrie 1863 la Lugoj, Aurel Popovici urmeaza școala primară și gimnazială la Gimnaziul Maghiar din orașul natal, apoi va urma liceul în limba română la Brașov și Beiuș urmând ca studiile universitare să le facă la Viena și Graz (unde se transferă la un moment dat). El va studia medicina și filozofia la Viena timp de 3 ani apoi la Graz va studia științele politice, de care este foarte atras. Mintea sa enciclopedica îl ajută să dobândească o cultură foarte vastă. De asemenea, are o predilecție pentru studiul limbilor străine. Pe lângă cele 3 limbi in care
a fost școlarizat (română, maghiară și germană) el mai cunoștea greaca, latina, engleza (lucru rar la acea dată), franceza, spaniolă și italiană.
A luat deseori atitudine împotriva maghiarizării practicate de autorități în partea maghiară a Austro-Ungariei (Transleithania). Alături de alți intelectuali români semnează in 1892 celebrul Memorandum care a declanșat Procesul Memorandiștilor de la Cluj care s-a soldat cu condamnarea unor intelectuali români la închisoare, in frunte cu Ioan Rațiu, un strămoș al celebrului politician post-decembrist Ion Rațiu. Memorandumul a fost trimis Împăratului Austriei Franz Joseph care era și Rege Apostolic al Ungariei. Se cereau drepturi egale pentru români și unguri și încetarea maghiarizării inițiate prin Legea Apponyi (1868).
Date fiind aceste împrejurări și reușind să intre prin niste cunoștințe în cercurile din jurul lui Franz Ferdinand, nepotul lui Franz Joseph incepe sa promoveze ideea federalizarii Imperiului pe criterii etnice. Franz Ferdinand era moștenitorul tronului imperial, dat fiind că Împăratul nu mai avea copii in viață după sinuciderea lui Rudolf la Meyerling (1888). Astfel, in 1906 scrie o lucrare în limba germană intitulată Statele Unite ale Austriei Mari. Ea apare la Leipzig in
Germania și în partea austriacă a Imperiului. In partea maghiară a acestuia cartea este pusă la index. De ce? Vom vedea în cele ce urmează.
Ce cuprinde această carte? Trebuie sa spun din capul locului că Aurel Popovici era foarte fascinat de Statele Unite ale Americii și de modul lor de organizare. Existau atunci niste state care îi preluaseră acest fel de guvernare: Mexic (numit oficial si in ziua de azi Statele Unite Mexicane) și Brazilia. Cele două țări au și azi organizarea în state ca parte dintr-o federație, cu o autonomie largă dar și cu un o guvernare centrală puternică. Exact în acest fel a gândit Popovici organizarea Imperiului:
împărțit în 15 state care au ca bază criteriul național, cu o autonomie largă dar și cu o guvernare centrală puternică. Lingua Franca (limba comună) trebuia să fie germana (nu și maghiară ca până atunci). Tot în germană urma să se emită actele administrației și să se facă întregul proces al acesteia.
Acum să vedem care erau cele 15 state care urmau să compună Statele Unite ale Austriei Mari: Austria Germană, Boemia, Boemia Germană, Moravia Germană, Slovacia, Ungaria, Transilvania (care era mai mare decât ceea ce înseamnă azi aceasta provincie in cadrul țării noastre), Ținutul Secuiesc, Voivodina, Trieste, Trento, Carniola (Slovenia de azi) Galiția de Est, Galiția de Vest și Croatia. De asemenea, a gândit niste enclave in zonele vorbitoare de germană din Transilvania de Est, Ungaria, etc. care sa aibă o autonomie limitată. Mai jos va prezint harta gândită de Popovici.
Proiectul a fost însușit de Franz Ferdinand, moștenitorul tronului care doi ani mai târziu (1908) a anexat Bosnia de la Imperiul Otoman, adaugând-o in proiectul propus inițial de Popovici. Astfel cele 15 state devin 16.
Evident, asta însemna pierderea importantei Ungariei și a limbii maghiare în cadrul Imperiului iar în partea ungară cartea a fost interzisă. Acest fapt precum și asasinarea principelui împreună cu soția lui la Sarajevo pe 28 iunie 1914 de către un sârb bosniac, Gavrilo Princip pune capăt pentru totdeauna acestui proiect politic. Acest eveniment nu îl întristează peste măsură pe conservatorul împărat Franz Joseph care dorea mentinerea statu quo-ului. Asasinatul comis de Princip deschide calea spre Primul Război Mondial izbucnit o lună mai târziu. Ucigașul era un membru al organizației Mâna Neagră care dorea un Imperiu al Slavilor de Sud. Acesta s-a realizat: Iugoslavia (Jug = Sud) la care au aderat toate statele sud-slave exceptând Bulgaria. A fost o încercare și cu ea in 1947, fiind chiar negocieri in acest sens la Bled (Iugoslavia) oprite de Stalin.
Aurel Popovici nu va apuca Unirea cu România, murind un an mai devreme (9 februarie 1917) la Geneva (Elveția). Este înmormântat în cimitirul de lângă Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului. Dar dacă Franz Ferdinand nu murea la Sarajevo Primul Război Mondial probabil că nu avea loc...dar nici Unirea cu România poate nu se întâmpla...cine știe? Patriot român fiind, Popovici cred că s-ar fi bucurat și pentru acest curs al istoriei care ne-a dus la Alba Iulia în 1918.
Totodată, a fost un vizionar prevestind parcă apariția Uniunii Europene. Proiectul său poate fi considerat un precursor al acesteia la scara Europei Centrale. Idei din lucrările sale au fost folosite și de președintele american Woodrow Wilson in redactarea principiilor autodeterminării care au ajutat la formarea statelor naționale pe ruinele fostelor Imperii feudale. Practic și de dincolo de moarte, Aurel Popovici a ajutat românii transilvăneni sa scape de maghiarizare dar pe o altă cale decât cea gândită de el: Unirea cu Regatul României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu